link nou

ghidoo este o comunitate colaborativa care selecteaza cele mai interesante linkuri de pe internet.

Selectia se face pe baza voturilor membrilor, precum si cu ajutorul algoritmilor de inteligenta artificiala.

populareFeed-icon  recenteFeed-icon  controversate


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
RAR a făcut anunţul! Ce se întâmplă cu maşinile cu volan pe dreapta
de maryanne la: 17/03/2019 09:21:41
taguri: Rar Anunt masini cu volan pe dreapta Diverse 
Registrul Auto Român anunţă câteva modificări privind înmatricularea maşinilor cu volan pe dreapta aduse din Marea Britanie, în cazul unui „no deal” Brexit.

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

linkuri similare cu:

"RAR a făcut anunţul! Ce se întâmplă cu maşinile cu volan pe dreapta"

VIDEO!!! Ce a făcut seceta în viile din Vrancea: Strugurii mai puţini, mai buni şi mai scumpi
Seceta a copt mai repede strugurii, care au fost scoşi la vanzare prin toată Vrancea, cu preţuri între 3 - 5 lei
@before internet day 4
Nu reţin anul, dar cu siguranţă se întâmpla în jurul lui 2000. Obişnuiam să merg des la ţară, să mănânc şi să culeg zarzăre ori să merg la pescuit pe râu. Sarea şi piperul erau întâmplările care mai de care mai drăguţe şi orele petrecute pe mal fără să prind un peşte zdravăn (defapt, sincer şi fără îndoială, nu prindeam nimic).

Nu vreau să te mai ţin pe jar şi am să-ţi povestesc o întâmplare interesantă care mi-a rămas înscrisă în memorie. O să vezi şi de ce. Era o zonă a râului pe unde se putea traversa în voie (şi căruţele traversau căci apa nu prea depăşea jumătate de metru, ori dacă depăşea nu era problemă). Se face că într-o zi mă îndemn să trec şi eu (pe picioare) râul. După vreo 5 minute de spaimă şi clipe drăguţe mi-am făcut curaj şi am ajuns la jumătate…


Apa îmi ajungea până aproape de buric (sincer să fiu mi-e teamă de apă şi în momentul de faţă, a înota pentru mine ar fi ceva fantastic, ireal şi alte blang-uri) şi curgea cu repeziciune dându-mi o stare de incertitudine, care mă făcea desigur să fac cale întoarsă. Asta am şi făcut însă nu am ajuns la mal (nu m-am înecat, altfel nu mai tastam întâmplarea) ci am zărit o căruţă care venea cu viteză înspre râu (să îl traverseze). Ups.. dracuşorii mă aşteptau în Iad şi înecul părea să fie cea mai trăznită soluţie!

Sistemul meu de apărare s-a conformat şi mi-a indus o stare de aiureală în care am navigat prin apă fără să ţin cont de nimic. Căruţa dădea năvală către mine (defapt nu neapărat către mine, oricum, acelaşi drum îl aveam) şi trebuia să scap cu viaţă.

Parcă la întoarcere nu a fost aşa rău, sincer nu mai reţin, probabil nu s-a întâmplat nimic atât de interesant încât să mi se fi înscris undeva în memorie. Tu ai luat parte la chestii de genul
Păcatul societăţii
O să încep cu o poveste scurtă . Avem o cutie de mere verzi . Să presupunem că merele verzi sunt bune . Introducem un măr viermănos în cutie şi lăsăm alte procese să-şi facă treaba . La un moment dat în cutie avem mere verzi şi mere viermănoase . Ar mai cumpăra cineva merele din această cutie ?

Pornind de la această povestioară ciudată ajungem să ne întrebăm dacă societatea noastră nu este tot ceva de genul . Se întâmplă atâtea lucruri urâte , tot mai mulţi viermi circulă liberi pe străzile desenate pe tabla de şah , efectele se ţin lanţ . Să nu uităm de mărul viermănos , desigur . Pornind de la acest articol respect de sine,respect pentru tine am ajuns să mă întreb cât de păcătoşi suntem şi unde duc aceste păcate . Sunt nişte lucruri interesante de citit acolo şi am să fac referire la ele în cele ce urmează . Să considerăm societatea de azi un efect al păcatului . Chiar îl putem numi un efect primar . Efectele secundare controlează şi dau sens efectului primar . Să luăm în considerare şi stresul , depresiile , prejudecăţile , etichetările , discriminările , etc . Deşi sunt efecte acestea guvernează modul în care se comportă indivizii societăţii . Fie că înjură pe stradă , fie că îşi desenează propia lumea într-o stradă socială , fie că omoară sau fac alte porcării , indivizii ăştia sunt împinşi de la spate de efecte , de păcat . În primul rând că nu au curajul să reziste şi să spună nu , dar dacă aceste efecte nu ar fi atât de stridente poate că nici realitatea n-ar mai fi gri . Dacă mai coborâm o treaptă , unde efectele devin cauze şi cauzele devin efecte , ce anume declanşează depresia , de exemplu ? Întrăm în depresie dacă pierdem un personaj drag , dacă ne părăseşte persoana iubită ori avem o anumită problemă care ţine de noi . Intrăm în depresie dacă părinţii se despart sau se ceartă . Este un exemplu aleator , însă eficient pentru
Sinergia păcatului
Ca să nu începem filozofia pe nemestecate am să discut un pic pe teama sinergiei şi motivul pentru care am ales acest cuvânt pentru titlul în relaţie cu păcatul . Atunci când mai multe organisme vii se organizează inconştient sau nu să îndeplinească aceeaşi funcţie , de exemplu să vâneze , atunci putem spune că avem treabă cu o sinergie . Sistemul în sine capătă nişte propietăţi pe care un individ nu le are . Un exemplu drăguţ şi practic despre sinergie îl puteţi găsi pe acest forum.

Bine , bine , dar care este legătura între păcat şi sinergie ? Să presupunem că cineva face un păcat căruia la prima vedere nu-i prea dă importanţă . Acest păcat îl considerăm o ecuaţie a problemei numită sinergie . La rândul său un alt individ face un alt păcat care aparent nu are efecte vizibile . Nicidecum atunci când îngropăm un sâmbure în pământ şi punem niţică apă nu apare copacul aşa deodată . Exemplul de păcat de mai sus nu este ales întâmplător . Pe forumul pe care-l prezentam mai sus dă cineva un exemplu cu peşti . Ei nu sunt conştienţi de ceea ce se întâmplă dar asta nu înseamnă că întregul sau efectul nu este vizibil . Efectele le vedem cu toţii sub forme care de care mai urâte : de la divorţuri şi copii cu probleme psihice , de la depresii şi resentimente , de la crime şi violuri . Unii continuă să facă aceste păcate chiar dacă la un moment dat sunt anunţaţi de gravitatea faptelor lor . Nu spun că este lucru dramatic să-ţi imaginezi scenarii mai puţin normale , îţi prezint scheletul şi ramificaţiile unei sinergii inconştiente . Diferenţa majoră între noi şi necuvântătoare este că ele nu sunt conştiente de consecinţe sau de întreg şi nici măcar nu fac un lucru rău . Noi suntem conştienţi de gravitatea faptelor noastre dar continuăm să le facem pentru că avem impresia că treaba nu pute chiar aşa de tare .
parazit emoţional, joc murdar
Sunt un parazit. Mă agăţ de persoane reale şi le gust prin vorbe. Sunt atât de egoist! Ador să stau de vorbă, să discut doar despre mine. Ador să ascult, doar atunci când persoana care vorbeşte stă de vorbă numai cu mine. Sug vorbele şi timpul pionilor cu care interacţionez. E deajuns să am o persoană necunoscută alături, în tramvai, ca să mă simt parazit. Mă hrănesc cu zâmbetul ei, cu vorbele pe care nici măcar nu mi le adresează. Mă îndop cu literele dintr-o carte în timp ce trag cu urechea la conversaţia de lângă mine. Zâmbesc ironic şi nu spun mulţumesc.

Sunt un parazit social. Mă integrez perpendicular în grădina zoologică. Vânez zâmbete, săruturi, îmbrăţisări, poveşti şi altele. Le aşez în ghiozdan şi-mi aleg altă gazdă. Nu mă pot sătura. Mi-e foame! Sunt un vânător de nimicuri interesante. Un pion într-o baltă de sens. Diger poezii, întâmplări de viaţă, cunoştinţe. Trăiesc într-o cutie la marginea oceanului. Nu mă pot deplasa. Ea mută pentru mine de fiecare dată. Joc murdar, atât de real e dansul meu imaginar.

Am un costum colorat. Îl port în fiecare zi chiar dacă îmi petrec fiecare secundă închis într-o cutie. Caut în maldărul de gunoaie şi mă murdăresc pe mâini. Gunoaie sociale, cărţi şi scenariul de mâine. Apropo, ţi-am spus că-s pictor? Privesc Creaţia la început de drum, marea inundă nimicul şi Gunoiul mozaicul: puncte, cuvinte şi sens.
citate
culese întâmplător:

“l-am omorât pe Jane (n-am reţinut exact numele). Mai avea 35% la viaţă..” (nici numărul nu l-am reţinut întocmai). Toată treaba este povestită de un tânăr în timp ce mergea pe stradă cu un amic. Fără să vreau mi-a trecut pe la ureche discuţia, mai mult din cauza cuvântului cheie moarte. Eu ca eu, sunt mare, am filtrat fantasticul de real. Mi-am dat seama că probabil jucase un joc. Totuşi un copil ce s-ar fi gândit? Vă zic eu:”mama, băiatul ăla este un criminal!!”.
“am făcut totul pentru el (în speranţa că.. aici nu mai reţin). Împreună am trăit cele mai frumoase clipe dar şi cele mai rele.” Nu comentez aici căci următorul citat (auzit la o conferinţă, nu pe stradă) se potriveşte ca răspuns.
“o femeie proastă caută fericirea, una deşteaptă se implică (nu reţin exact cuvântul)”.
“visul este ficţiune?” Dacă primele două citate le-am auzit pe stradă, ăsta l-am găsit printre căutări (căutări după care se ajunge pe acest blog). După părerea mea visul nu este chiar ficţiune. Mai degrabă o realitate controlată de tine.
Google bug 31 ianuarie 2009
Acum foarte puţin timp Google a introdus o chestie nouă. În dreptul fiecărui rezultat îmi spune “acest site poate dăuna computerului dumneavoastră“. Chiar toate site-urile îmi pot dăuna?

Cred că băieţii vor să introducă o opţiune nouă şi anume să mă atenţioneze încă din căutări care-i baiu’ cu site-urile pline de porcării (viruşi, mallware and stuff like that). Păcat că momentan e treaba e făcută cu curu’. Mi-aduce aminte de “translate this page”. Pagina respectivă care îmi spune ce şi cum afectează site-ul computerul e nefuncţională. I-a prins criza pe Google?

update: twitter geme. Lumea e curioasă ce se întâmplă cu Google. Se pare că din moment ce Google e “picat”, lumea încearcă să găsească răspunsul în alte moduri, gen twitter. Aşteptăm “google search bug” pe google trends

update1: uite cum curg comentariile pe techcrunch.

last: 17:18, Google îşi revine pe moment.
@before internet day 3
În clasa 7-a am făcut varicelă. Ceva total neobişnuit de altfel, asta ţinând cont că nici la ora actuală nu am avut oreion, apendicită sau alte blang-uri de genul. Ţin minte că era aproape vară căci căldura nu mă lăsa să port cămaşă cu mânecă lungă. Am ajuns mai devreme la şcoală şi am încercat să mă rezem de un perete (din păcate peretele se rezema de mine căci începuse să mă ia o stare de rău). Hmm..

Am asociat starea de rău cu căldura excesivă şi ţinând cont că mai aveam stări de genul nu mi s-a părut nimic ieşit din comun. Am intrat în clasă, cu dureri acute de stomac (aşa se întâmplă, ştii tu de ce) şi am reuşit să surprind o scenă super intereasantă a unui coleg: tipu’ intră în clasă şi înjură de mama focului, neavând la cunoştiinţă că directorul şcolii, profesoara de fizică, stătea în spatele clasei. L-a luat imediat la “treabă”. Să lăsăm bla, bla-urile, hai să trecem la partea în care m-am umplut de bube
A scrie sau a nu scrie …
Scriam de ceva timp pe blog. Îmi plăcea. Erau lucruri pe care le-am ţinut tot timpul în mine şi nu le-am zis nimănui. Era cea mai bună soluţie de a mă descărca.Nu ştiam în cine pot avea încredere dar blogul părea soluţia perfectă.Cu timpul însă aşterneam din ce în ce mai multe secrete aici.Uneori învăluite într-o mască , uneori chiar spuse direct.

Parcă nu mai eram persoana aceea enigmatică.Vroiam ca ceilalţi să descopere tot timpul ceva nou la mine.Să-i uimesc.Iar dacă îmi citea cineva blogul reuşea să-mi cunoască cele mai ascunse gânduri.Sentimente care vroiam să le ştiu doar eu.Pentru a lăsa impresia că sunt rece, că nu-mi pasă şi că pot trece uşor peste orice.Că nu sunt dependentă de nimeni.Nu pot accepta ca persoanele de care sunt dependentă să afle asta.

Dar dacă renunţ? Nu mai scriu …Atunci cui mai povestesc toate astea ? În oameni nu mai pot avea încredere.Decât în foarte puţini.Şi nu-mi place să le povestesc regretele sau eşecurile mele.Îmi lasă impresia că mă plâng.Iar eu , nu pot face asta.Şi nici nu e nimeni dispus să mă asculte noaptea la 4.Iar eu trebuie să povestesc cuiva.Nu pot ţine totul în mine.

Niciodată nu poţi ştii totul despre o persoană.Tot timpul o să am ceva nou de adăugat.Un pic de mister tot o să am.Şi chiar dacă e blog personal nu e vorba doar despre întâmplări personale.E mai plăcut să-ţi exprimi gândurile aici.Ai ocazia să spui ceva.Am mai multe de pierdut dacă renunţ decât dacă continui.
Dintr-un secol în altul. Ritual
În duminica asta ninsă am refăcut mai vechiul ritual al răsfoirii prafului din bibliotecă. Mi se întîmplă asta la fiecare început de an cînd găsesc potrivită oblojirea rănilor cărţilor bătrîne şi amestecarea cu cele noi născute în anul abia trecut. Niciodată nu am destul timp pentru acest ritual. Sunt prea multe de răsfoit, de aranjat şi mă aleg mai mereu doar cu cîteva capitole de ici, cîteva de colo… E ca o joacă şi ţin minte că la fel ca în orice joc timpul e mereu prea scurt chiar dacă e vorba de ore bune… De altfel mă uit la Ina: niciodată nu are destul timp ca să-şi termine un joc sau mai multe începute între timp…
De data asta m-am oprit cu drag şi cuvenita nostalgie la cîteva dintre numerele “revistei” “Secolul XX”. Minunăţie! Am regăsit numărul 1 din ianuarie 1962, cel în care citeam – mulţi ani mai tîrziu după apariţia sa – pentru prima oară fragmente din jurnalul lui Cesare Pavese, cum am redescoperit şi numărul 300, din decembrie 1985, dedicat aniversării revistei şi lui Samuel Beckett.
Fiecare astfel de Secol poartă sublinierile vremurilor, ale mele sau ale altora, fiindcă pe multe dintre ele le-am cumpărat din anticariate. Mi-am pierdut între timp îndeletnicirea asta a sublinerii unor pasaje din cărţi, cred din prea multă grabă însă acum văd cît de preţios este acest obicei. Amestecarea acestor linii tremurate sub fraze ar putea face obiectul unui mic studiu. Le-am recunoscut, cum spuneam, pe ale mele îngrămădite sau departe de ale altora. În creion sau cu pastă de pix albastră, neagră sau roşie. Ici şi colo însemnări pe margine, inconfundabile, cu cerneală de stilou… (O, da, unde mi-or fi stilourile?! Stilourile alea vechi, chinezeşti “cu peniţă de aur”, “scumpe”, de 100 de lei bucata sau cele mai noi, “imediat de după Revoluţie”, cu patroane? Cum o mai fi să scrii cu un stilou?…).

În primul Secol XX, la Pavese subliniam: “Singura bucurie în viaţă este aceea de a începe. Este frumos să trăieşti pentru că a trăi înseamnă a începe mereu, în fiecare clipă. Cînd acest sens lipseşte – închisoare, boală, obişnuinţă, prostie – atunci ai vrea să mori”… Teribil!
În numărul 300 am subliniat ce scria atunci Mircea Cărtărescu despre această revistă: “Cînd eşti cu adevărat la pămînt, cînd te simţi neînsemnat, cînd te retragi în vizuina ta cu soţie, pick-up şi bibliotecă, pe cînd la ferestre apele cresc precum în Buzzati şi Daneliuc, e atît de bine să deschizi această revistă şi să reîncepi cu timiditate să crezi că de fapt există soluţii la acest uriaş koan al (nomen odiosum) Vieţii. Că podul nu este o iluzie, că se poate urca pe spinarea curcubeului.” Ce coincidenţă!

P.S. – Nu vreau o concluzie despre insula asta, revista-cartea “Secolul XX”, mirabilă pe vremurile acelea, mirabilă azi. Se înţelege dorul meu de ea. Din Hoinar pe Web aflu că ea s-a transformat în “Secolul XXI” şi că ar arăta la fel cum o ştiam eu şi acum (mai mult virtual, cred!). Sper să fie aşa, sper să o găsesc la un chioşc…

http://flaviusobeada.wordpress.com/
Din 2030 vom munci până la 65 de ani şi vom trăi 16-19 ani cu pensia
Chiar dacă vom munci până la 65 de ani, vom "câştiga" aproape 2 ani de pensie în plus şi vom trăi cu aproape 6 ani mai mult decât se întâmplă în prezent. Ministrul Muncii a anunţat,
În căutarea eroului politic
Sinceritatea politicienilor a devenit o marotă sufocantă. Piaţa e plină de sincerităţi. Afli, după câţiva ani, că nu ştiu ce firmă nu şi-a plătit datoriile la stat, dar nu priciepi de ce statul nu a făcut nimic. Politicienii îşi înfoaie falca şi urlă că de aia nu sunt bani. Dar nu se întâmplă nimic, doar se punctează la nivelul imaginii. Afli că partidul pe care îl conduce chiar marele şef face afaceri cu statul. Afli că sunt mii de speculanţi care beneficiază de ajutorul social, o spune chiar ministru, nefericit că nici el nu poate face nimic. Dar măcar e sincer cu noi! Afli că parlamentarii sunt nişte larve nemernice care se lăfăie prin hoteluri.

Cine ar trebui să adune banii neplătiţi, cine ar trebui să pună capăt jafului dacă politicienii aflaţi pe scaunele ministerelor săvărşesc asemenea nelegiuiri? Cine ar trebui să reia contractele la analiză meticuloasă şi să răspundă la întrebarea de ce se plătesc 30 de zile pe lună cazare la hotel pentru un parlamentar dacă el stă cel mult 10 zile la Bucuresti, pentru că altfel e în teritoriu, aşa cum spune programul adoptat? Cine ar trebui să oprească plata ajutorului social dacă e nemeritat şi aranjat cu sistemul? E adevărat ce se spune sau doar se vântură pisica? Între timp poporul fierbe gata să crape capul primului “obez”.

În politică sinceritatea declinată la toate timpurile, în mod public, e o formă cumplită de făţărnicie cu o miză bine articulată: să conştientizăm eroul, cel care are curajul să spună lucrurilor pe nume. Că de făcut nu mai contează. Politica e doar o discuţie între ştabii de partid. Am trecut de la tătuc la nevoia de erou, cel care ne salvează de toţi corupţii, golanii politici, de toţi obezi bugetari. Când nici un politician nu se va mai desfăşura la televizor, cu obidă şi bine regizată furie, vom şti probabil că instituţiile funcţionează în folosul cetăţeanului. Până atunci, nu ne rămâne decât să constatăm cum fiecare foloseşte momentul doar pentru a plăti poliţe şi nu pentru a rezolva problema. <a href="http://gandeste.org/politica/in-cautarea-eroului-politic/11088">read more</a>



-------------------------------------------------

intre ceea ce stii si ceea ce nu stii este ceea ce presupui

g a n d e s t e . o r g

-------------------------------------------------
Topul echipelor romanesti de fotbal pe Facebook
Deşi echipele de fotbal româneşti nu au mai făcut de foarte multă vreme furori în cupele europene (iar aici ne referim la performanţe adevărate, nu un meci, două reuşite), microbiştii au rămas fideli cluburilor favorite şi le susţin cu aceeaşi ardoare. Când nu sunt la stadion, îi găsiţi pe Facebook, acolo unde îşi manifestă în permanenţă mulţumirile şi nemulţumirile, postează informaţii despre ce se întâmplă în sânul echipei sau ce urmează să se petreacă.
Cu căruța dinaintea boilor
Sau cu alianța politică înaintea respectării unor doctrine. Că asta mi se pare că se întâmplă mai nou în politică, nu găsiți?

Și să luăm pe rând începând, dacă vreți, cu guvernarea PSD din perioada 2000-2004, care după părerea mea a fost cea mai de dreapta din 1990 încoace. Privatizări, tăieri în cheltuieli sociale etc. Și privatizarea Distrigaz, că tot e aici aproape de noi. Da, PSD-ul a făcut-o, fix în ultima lună de guvernare. Așadar, unde-i stânga românească?
Salata mahmurului
Mi-a rămas pieptul din curcanul pitit în tufiș de zilele trecute, și cum nu mai părea atât de apetisant după două zile la frigider, m-am gândit să-l transform în altceva. Fiind una din acele rare dimineți în care îmi era dor de o murătură ca de mama (li se întâmplă chiar și celor mai cumpătați, câteodată!), am decis să combin restul de curcan cu o gașcă de castraveciori murați și un sos, ca să-i mănânc la scârbici.
Faţa nevăzută a şirurilor de 0 şi 1
Salut! Eu sunt Andrei si prin intermediul meu vei fi la curent cu tot ce este mai nou în materie de electronice, gadget-uri, telefoane (cu precădere smartphone-uri) şi alte nebunii pe bază de curent alternativ. Eu n-am terminat Politehnica, nici vreo facultate de electronică. N-am studii de specialitate şi nici măcar nu lucrez în domeniu. Dar mi-a plăcut mereu să mă înconojor de dispozitive care cel puţin teoretic îţi fac viaţa mai uşoară. Poate pe termen lung satisfactia n-a fost însemnată. Dar cu siguranţă, plăcererea imediată este sporită.

Se spune ca omenirea n-a fost nicicând mai conectata la ce se întâmplă în jurul ei ca în secolul XXI. Tehnologia zilei de azi este capabilă să răstoarne regimuri întregi. Putem să fim conştienţi de ceea ce se întâmplă pe întreg mapamondul 24/7. Există deja nişte disfuncţii comportamentale documentate, având la bază dependenţa de tehnologie. Până şi acest articol; îl scriu într-un tren de – cel puţin teoretic – mare viteză, fiind înfipt cu un ochi pe site-uri de ştiri şi cu altul pe mail. Un al treilea ochi teoretic este dedicat acestui articol, iar dacă ar mai fi fost un al patrulea – cred că i-aş fi gasit şi lui o întrebuinţare.
Proprietatea întregului popor
Aflăm acum, de la un reporter de televiziune care pare că a paraşutat alaltăieri în România, dintr-un alt sistem solar, că posesorul pitorescului (şi inspiratului) nume – CULIŢĂ TĂRÂŢĂ – plăteşte o redevenţă „simbolică” statului român, pentru concesionarea celor 56.000 de hectare ale Insulei Mari a Brăilei.

În gross plan, se ştie despre personajul în cauză că, în momentul în care a simţit că ogorul începe să miroasă „portocaliu”, a făcut o voltă în vânt, s-a dat de trei ori peste cap şi s-a transformat în deputat al Puterii actuale. Şi asta este un motiv serios să fie aprioric criticabil...
Alergie în august
Parcă este un făcut ! În luna August, mai exact după 15 august încep timid – apoi se intensifică – strănuturile şi ne mirăm cu toţii: ce se întâmplă ?
Salată de castraveți murați antimahmureală
Mi-a rămas pieptul din curcanul gătit zilele trecute și, cum nu mi se mai părea atât de apetisant după două zile petrecute la frigider, m-am gândit să-l transform în altceva. Fiind una din acele rare dimineți în care îmi era dor de o murătură ca de mama (li se întâmplă chiar și celor mai cumpătați, câteodată), m-am hotărât să combin restul de curcan cu o gașcă de castraveciori murați și un sos, ca să-i mănânc la scârbici.
Pasiuni...
Cu toții am simțit, trăit sau savurat de-a lungul vieții mai multe pasiuni.
Pasiunea trece prin toată fiinţa, dar mai ales prin inimă, suflet şi raţiune. Acolo îşi are locul ca obiect al unei permanente negocieri atunci când pasiunea capătă dimensiuni nebănuite având tendinţa să se transforme în patimă. Raţiunea dictează înspre un renunţ pentru a proteja de distrugere, iar inima, raţiunea inimii te îndeamnă să continui.

Sunt pasiuni şi pasiuni, dar când pasiunea ia aspectul iubirii, al credinţei, al lucrului bine şi temeinic făcut sau al preocupărilor nobile din sfera spiritualităţii, atunci pasiunea capată valenţe pozitive. Poate fi comparată cu Duhul Sfânt ce dă viaţă. Pasiunea este viul din orice lucru făcut cu dăruire.

La extrema cealaltă, atunci când dragostea pentru ceva sau cineva s-a transformat în patimă luând aspectul viciilor, obsesiilor, obiceiurilor proaste sau orice alt sentiment ce poate fi distructiv, atunci vorbim despre pasiuni negative. Mă gândesc că şi încăpăţânarea dusă la extrem este tot o patimă, este acel sentiment de a nu renunţa la un viciu ce poate deveni obsesie sau oricare altă convingere ce domină raţiunea în sens negativ. Uneori şi o dragoste pătimaşă dincolo de raţiune, ce te acaparează cu totul, poate avea urmări grave.
Chiar şi în pasiunile pozitive există o doză de patimă, dar una ce nu întunecă judecata şi nu îndeamnâ la violenţă, sau mai bine spus, o anumită efervescenţă dozată de echilibrul interior.

Oricum ar fi pasiunile, presupun iubire şi dăruire totală, o „predare” trup şi suflet obiectului pasiunii. Este uitarea şi pierderea de sine, în ceea ce iubeşti cu ardoare. Este acea plăcere nebună de a-ţi lăsa sufletul şi inima cuprinse de dragostea pentru un lucru, este acea contopire într-un întreg al celor doi, om şi obiect prin intermediul pasiunii. Un om dăruit deplin omului iubit, credinţei, livrescului, cunoaşterii, familiei, meseriei sau artei, are toate şansele să se înalţe spre un nivel spiritual superior. De fapt toate pasiunile ce cuprind sfere spirituale pot înălţa şi desăvârşi, pot duce la bucurii şi impliniri ale sufletului.

În acelaşi context, pasiunile pozitive fată de cele negative, exclud egoismul. Cel ce iubeşte este altruist şi doreşte din tot sufletul să se dăruiască obiectului pasiunii sale. Satisfacţia lui vine din bucuria de a-i vedea pe cei din jurul său fericiţi pentru dovezile de iubire pe care le oferă. Un sărut sau o imbrăţişare oferite din adâncul cel mai profund al pasiunii, un umăr oferit prieteneşte pe care să-ţi laşi greutatea gîndurilor, o mâncare în care condimentul esenţial este dragostea, o vorbă de alint sau de alinare, sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le poate oferi cu dăruire şi devotament celor dragi.

Dacă pasiunile pozitive sunt o încântare pentru spirit, patimile duse la extrem, te fac sclavul viciului. Pasiunea te înrobeşte într-un mod distructiv putând duce la ”uciderea” subiectului şi obiectului pasiunii în acelaşi timp. Un fumător, un impătimit al jocurilor de noroc sau un afemeiat notoriu ori un alcoolic, nu vor putea renunţa la viciile lor, decât atunci când raţiunea va fi mai puternică decât pasiunea. Din păcate, se pare că în cazul pătimaşilor raţiunea este dominată de pasiune şi cu foarte mare efort şi după lungi terapii psihologice se poate ajunge la o înţelegere a factorului distructiv pe care îl reprezintă viciul. Vicioşii devin dependenţi de obiectul şi de plăcerea nebună pe care le-o oferă viciul, niciodată îndestulătoare.

Există şi pasiuni ce se sting de la sine. Focul lor arde o vreme ca o vâlvătaie, se potoleşte un timp, ca în final să mocnească, apoi să se transforme în cenuşă. Aşa se întâmplă cu dragostea. Deşi cred că este singura pasiune ce n-am dori-o stinsă, cu tot regretul şi încercarea de a o ţine în viaţă, se stinge de la sine. Este un lucru ciudat cum un sentiment atât de frumos şi nobil dispare, pe când un viciu rămâne viu uneori toată viaţa.
E riscant sa circuli cu anvelope de iarna pe timp de vara_
Legea din România obligă șoferii să își echipeze autoturismul cu anvelope de iarna ori de câte ori circulă pe o șosea acoperită cu polei sau zăpadă. Din păcate însă, codul rutier nu obligă șoferii să aibă automobilul dotat cu anvelope de vară atunci când circulă pe un carosabil uscat.

Ce vrem să scoatem în evidență este faptul că folosirea cauciucurilor de vară pe timp iernii este aproape la fel de periculoasă precum folosirea anvelopelor de vară pe parcursul anotimpului rece. Riscurile la care se expun șoferii care obișnuiesc să facă acest lucru, motivele, dar și consecințele acestui obicei, le veți găsi listate în articolul de mai jos.

#1 De ce e periculos?

Principalul motiv pentru care o parte dintre șoferi folosesc anvelope de iarna în lunile de vară este reprezentat de factorul financiar. Din cauza lipsei de informare, aceștia consideră că un set de anvelope de iarna este suficient de rezistent încât să-l utilizeze ani la rând fără se uzeze, fapt pentru care nu își mai cumpără anvelope de vara.

Un alt motiv este reprezentat de faptul că pneurile de iarna se montează prin octombrie – noiembrie și se dau jos prin aprilie. Pe scurt, anvelopele de iarna stau montate chiar și 6 luni, așa că din comoditate, o parte dintre șoferi le utilizează pe tot parcursul anului.

#2 Care sunt riscurile?

Riscul comiterii unui accident auto este mult mai ridicat, deoarece, din cauza utilizării îndelungate, rizurile se tocesc, iar pneurile nu mai pot opri mașina în condiții de siguranță, indiferent dacă pe carosabil este zăpadă sau nu. În cazul în care un șofer ajunge în această situație, tot ce îi rămâne de făcut este să schimbe cauciucurile cu unele noi.

De asemenea, trebuie adăugat faptul că anvelopele de iarna oferă un randament optim la o temperatură de -7 grade celsius. În cazul în care temperatura depășește 30 de grade celsius, atunci distanța de frânare poate crește și cu 2,5 metri, față de un cauciuc de vară. Aceste fenomen se întâmplă deoarece compusul chimic din care este făcut un cauciuc de iarna este diferit față de celelalte.

#3 Consecințe

Utilizarea unui singur set de anvelope de iarna pe tot parcursul anului reprezintă de fapt o iluzie că economisim niște bani. Adevărul este că dacă îți dorești să economisești, cel mai bine este să investești în două seturi de anvelope, un set de vară și unul de iarna, pe care să le folosești pe rând.

Alegerea anvelopelor potrivite și utilizarea lor în funcție de anotimp ține de responsabilitatea ta ca șofer, deoarece trebuie să te gândești că o distanță de frânare mică poate face diferența între viață și moarte.
Cel mai mare truc al minţii | Poveste de Osho
Această poveste a lui Osho oglindeşte felul cum o colectivitate se poate duce spre pierzanie din cauza unei iluzii, dar şi lipsa de solidaritate a oamenilor, impresia fiecărui om că este mai presus decât alţii, că lui nu are cum să i se întâmple ce li se întâmplă altora şi că, drept urmare, nu are nici un rost să ia apărarea vreunui aproape sau să-şi caute scăpare din iluzia colectivă.
Psihologia norocului | Cum să ai baftă în viaţă
Un exemplu relevant este cel al oportunităţilor! Oamenii norocoşi au oportunităţi, nu însă şi cei ghinionişti. Pentru a descoperi de ce se întâmplă aşa, Wiseman a făcut un experiment cât se poate de simplu...
In ce conditii poti inmatricula o masina cu volan pe dreapta!
Vrei sa achizitionezi o masina cu volan pe dreapta? Mare atentie la conditiile de inmatriculare.

Ministerul Transporturilor a dat recent o lege care restrictioneaza inmatricularea acestora.

Conform datelor oficiale ale RAR, în 2016 în România au fost omologate 6.763 de autoturisme cu volan pe partea dreaptă, în timp ce în 2017 acest număr aproape s-a triplat până la 18.449 autovehicule omologate. Astfel, în doi ani, circa 25.000 de automobile au fost cu volan pe dreapta.
Horoscop Pești august 2019
Încă de la debutul lunii, activitatea socială îți poate fi impietată de un șir de disturbanțe, întâmplări neașteptate, nu tocmai plăcute. Trecutul apropiat îți revine în minte, solicitându-te să tragi învățăminte din el și să îți duci până la capăt proiecte amânate, tergiversate.
A anunţat Poliţia că fiul ei a fost răpit, după ce prietenii lui au făcut o farsă
O femeie din Timişoara a anunţat, marţi, Poliţia, cu privire la faptul că fiul ei a fost răpit, după ce adolescentul a sunat-o şi i-a spus acest lucru, el aflând ulterior că totul a fost o farsă pusă la cale de doi prieteni ai săi.
O tânără a murit în club după ce DJ-ul a făcut un anunț banal
O tânără a murit în club după ce DJ-ul a făcut un anunț banal
„Sunt un țăran!”, este anunțul făcut de Smiley pe Facebook
Anuntul facut de Smiley cu putin timp in urma pe Facebook: „Sunt un taran!”
Masinile cu cutie Automata
Masinile cu cutie Automata sunt preferatele mele din diverse motive. In primul rand in oras e perfecta privind traficul de astazi, siguranta mai mare, etc