"Narcotice in cultura romana. Istorie, religie si literatura"

Multe intrebari raman inca fara raspuns pentru cei care vor sa dezlege tainele Bibliei si crestinismului in general. Totul a fost invaluit intr-o aura de mister si absolutizat timp de aproape 2000 de ani.

Erectia la fel ca si cultura romanului lasa de dorit

Sa spui ca muzica populara romaneasca “e trecuta” e ca si cum ai spune despre valorile culturii romane ca sunt trecute. E muzica poporului roman iar noi suntem romani, atata timp cat mai exista oameni ce cred in ea eu consider ca nu e trecuta.

Muzica populara este si va ramane o valoare a sufletului romanesc. Si oricat de mult am nega aceste valori ele raman si constituie esenta noastra ca popor.

Luni, la putine ore dupa decesul la Paris al Monicai Lovinescu, la opt ore distanta de mers cu avionul un mare alt nume al culturii romane se stingea si el departe de tara. Nicapetre, asa cum el este cunoscut de iubitorii artei sale din intreaga lume.La fel ca si Monica Lovinescu s-a dus dincolo de viata fara sa primeasca decat o palida recunoastere a patriei sale, Romania. Undeva, departe de Romania, la Campul Romanesc din Hamilton (Ontario, Canada), cea mai mare proprietate a unei comunitati romanesti din emigraratie, exista o Rotonda a Scriitorilor Romani din Exil creata de Nicapetre.Povestea maestrului de la Toronto.

Asociatia Aqvarius (Aquarius) promoveaza creatia, comunicarea, cunoasterea; ofera informatii despre noua paradigma culturala, spiritualitate romana si universala, respectul pentru natura, alimentatie naturala, tineri creatori, drepturile si indatoririle omului. Asociatia Aqvarius este insufletita de un numar de tineri cu interese convergente care doresc prin diferite proiecte sa impartaseasca din informatiile pe care le-au descoperit si sa participe la crearea unei mai inalte constiinte spirituale in Romania.

Gheorghe Ciuhandu s-a remarcat si s-a impus ca un personaj central in intelectualitatea preoteasca ardeleana. Publicist redutabil, Gheorghe Ciuhandu a fost un istoric al romanilor de la Brazda de Vest si luptator pentru unitatea nationala a neamului romanesc.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (I)

Dupa revolutie, sistemul educational a suferit foarte multe schimbari, nicio generatie neavand parte de un set complet de implementari. Guverne diferite, ideologii total schimbate, problema cea mare nefiind cea legislativa ci faptul ca elevul de azi

Cea mai importanta proprietatea a emigratiei romanesti. 48 de acri intr-un cadru natural execeptional undeva la mijlocul distantei intre Toronto si Cascada Niagara. Campul Romanesc din Hamilton, Muzeul in aer liber Nicapetre, puterea vindecatoare si istoria unui simbol al exilului romanesc. Povestea in continuare:

Mica Românie din Canada a lui Nicăpetre
08/05/2008vezi toate articolele scrise de Andrei Badin OMUL ŞI OPERA. Maestrul Nicăpetre la atelierul său canadian, alături de Mircea Eliade şi Vintilă Horia. Aşa cum i-a întruchipat el EXIL ● Cîmpul Românesc din Hamilton, un muzeu în aer liber


La peste 10.000 de kilometri de Bucureşti se află una din cele mai importante realizări ale exilului românesc. La jumătatea distanţei dintre metropola de expresie britanică Toronto şi celebra Cascadă Niagara se află Cîmpul Românesc din Hamilton, întins pe o suprafaţă de 48 de acri. Cîmpul Românesc mai este cunoscut şi ca Mica Românie a lui Nicăpetre sau Muzeul în aer liber Nicăpetre sau ca al treilea loc bioenergetic din lume.

Nicăpetre s-a stins zilele trecute la Toronto, uitat în ţara sa natală, ca mai toate valorile pe care le avem peste tot pe planeta asta. Săptămîna Mare a fost şi Săptămîna Patimilor în cultura românească. S-au stins Monica Lovinescu, Marcel Chirnoagă, Cezar Ivănescu şi Nicăpetre.


DE LA BRĂILA ÎN SCARBOUROUGH. Petre Bălănică este numele adevărat al sculptorului care în ultimele decenii a cucerit planeta. Nicăpetre, originar din Brăila, s-a stabilit în Canada în urmă cu aproape trei decenii. A murit la Toronto, în aceeaşi zi cu Monica Lovinescu, dar uitat în România sa natală. Admiratorii săi din Canada i-au adus însă un ultim omagiu la o casă funerară din Toronto. "Viaţa este ea frumoasă, dar loveşte dur de tot uneori. După zece ani în care am trăit şi cioplit într-o fundătură din Bariera Vergului în Bucureşti mi-am luat lumea-n cap şi am ajuns în Scarborough-Toronto-Ontario-Canada. Nici habar nu aveam că există aşa ceva pe lumea asta; Scarborough!? Brăiliţa? definitiv un loc al nimănui, for sure Scarborough un loc oarecare, un penibil Babilon", scria Nicăpetre la un moment dat într-unul dintre textele sale publicate în revista culturală "Observatorul" de la Toronto.


ALEEA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN EXIL. La Cîmpul Românesc din Hamilton, Nicăpetre a desăvîrşit busturile unor scriitori care au făcut istorie în exilul românesc. Cîmpul Românesc de la Hamilton se află într-un cadru natural deosebit, departe de forfota oraşului. Pădure, rîu, sălciile de la Brăila de care Nicăpetre era atît de îndrăgostit. Un mic sat de vacanţă unde simbolurile româneşti sînt la tot pasul, de la stînca vopsită în tricolorul românesc de la intrare. "La doi ani după sosirea mea în Canada, românii din împrejurimile oraşului Toronto s-au gîndit să facă în Cîmpul Românesc, de lîngă Hamilton, o alee a scriitorilor noştri din diasporă, iar sarcina realizării sculpturilor mi-au incredinţat-o mie. Am început cu bustul în bronz al lui Aron Cotruş şi am continuat, de-a lungul anilor, cu cele ale lui Mircea Eliade, Horia Vintilă, Horia Stamatu, George Donev, Vasile Posteucă", spunea într-un interviu Nicăpetre.

Primul bust de la Hamilton a fost însă cel al marelui poet naţional: "În 1989, cînd în întreaga lume s-a sărbătorit «Anul Eminescu», mi s-a cerut să fac bustul lui Eminescu: «Ne e dor de el» – mi-au spus conaţionalii mei din Canada. L-am cioplit chiar acolo, direct, dintr-o bucată de marmură pe care o adusesem din Grecia. Eminescul meu a fost cioplit de un om care citeşte şi iubeşte ce a dat acest poet lumii. Dar, în primul rînd, eu am sculptat nevoia noastră de Eminescu." Despre artistul ajuns de la Brăiliţa la Scrabourough scria marele critic de artă Petru Comarnescu: "Nicăpetre poseda mai ales metodele de configurare a pietrei, astfel că ea să cînte, să exprime elevaţie şi sensibilitate, să aibă ordinea arhitecturii şi libertăţile sculpturii, stilizate metaforic".


ISTORIA UNEI MICI ROMÂNII CANADIENE. În 1967 s-a cumpărat terenul pe care în momentul de faţă este Cîmpul Românesc. Proprietatea se află în suburbia Hamilton-ului, un oraş asemuit de românii canadieni cu Reşiţa datorită industriei siderurgice de aici. "La aceea vreme s-a construit o mică clădire, aş spune mai mult o cabană care avea în jur de 100 de metri pătraţi în care însă au avut loc tot felul de activităţi culturale, istorice în care s-au menţinut tradiţiile româneşti. Religioase, specifice culturii noastre. În anul 1985 am primit o scrisoare de la compania de asigurare prin care ni se spunea că nu mai poate fi asigurată clădirea de la Cîmpul Românesc, fiind din lemn şi prezentînd un pericol de incendiu. Şi atunci am hotărît să ridicăm Centrul Cultural de astăzi", ne spune Mihaela Moisin, preşedinte mai mulţi ani al Asociaţiei Culturale Române din Hamilton, care administrează Cîmpul Românesc. "Suma este ridicolă. Proprietatea a costat 2.000 de dolari. Iar munca nu a fost uşoară. Natural, şi cred că bănuieşti că a fost nevoie de multă-multă muncă, fiindcă era un teren viran, virgin. Şi noi a trebuit să umplem tot terenul şi am semănat şi răsădit pomi. De fapt, aveam o zi a sădirii pomilor organizată în fiecare an pînă nu a mai fost nevoie să sădim pomi. Şi aşa a luat Cîmpul Românesc naştere!", spune George Bălaşu, unul dintre supravieţuitorii grupului care a fondat Cîmpul Românesc. În momentul în care s-a hotărît ridicarea unui modern Centru Cultural, s-au strîns fonduri din toate colţurile lumii. "Donaţii în valoare de 75.000 de dolari. Venite de peste tot. Din Canada, America, Australia, din Africa de Sud. Şi două donaţii de la doi cardinali români de la Vatican", ne spune Mihaela Moisin. Cîmpul Românesc este considerat alături de Arhiepiscopia Ortodoxă de la Vatra (Statele Unite) şi Biblioteca de la Freiburg (Germania Federală) ca una dintre realizările importante ale exilului românesc.


AL TREILEA LOC BIOENERGETIC DIN LUME? Pe terenul unde se află Cîmpul Românesc a fost descoperit acum mai mulţi ani un loc bioenergetic. Acesta se află chiar în faţa Capelei cu hramul de Sfinta Maria, care se află pe o colină stîncoasă a Cîmpului. "Locul bionergetic a fost descoperit de inginerul Cristenco. El a venit la Cîmpul Românesc şi a pornit de la ideea că capela care a fost sfinţită şi ridicată la îndemnul episcopului Valerian, locul care este foarte straniu, să spunem, deoarece este un loc viran, stînci. Cristenco a ajuns la concluzia că este pe locul trei din lume ca bioenergie", ne spune George Bălaşu. Cercetările românului au fost confirmate şi de canadieni.

"Eram la Cîmpul Românesc cînd au venit doi profesori de la Universitatea din London, Canada, şi au măsurat această energie care emană de la Cîmpul Românesc. Ei au confirmat concluziile lui Cristenco", mai spune Bălaşu. De atunci, în poiana de la Capelă vin diferiţi oameni pentru a se trata. Au existat şi cîteva cazuri de vindecare. Conform cercetărilor efectuate de profesorul român şi de cei canadieni, explicaţia ar fi că în subsol s-ar afla un zăcămînt de cuarţ. Ei au concluzionat că, în ordine, cele mai bune tratamente sînt pentru afectiuni fizice, tulburări de raţionament, alte probleme psihice şi starea generală de sănătate. "Este un adevăr. Eu am cunoscut persoane care au venit aici şi s-au vindecat de anumite boli. Este chiar un cetăţean pe care îl cunosc dinainte să se vindece şi îl văd şi acum. Este formidabil, o schimbare de neimaginat şi foarte greu de explicat", ne povesteşte Dumitru Răchitan, manager la o firmă din Toronto şi care a fost o perioadă preşedintele ACR Hamilton.


VISUL LUI NICĂPETRE. La începutul acestui an, într-un interviu pentru Antena 3 pentru un reportaj despre românii-canadieni, Nicăpetre spunea că vrea foarte mult să-i facă un bust lui Marin Sorescu. Nu a mai apucat. A apucat însă pe banii săi să aducă la Brăila o parte din operele din Canada. Povestea

PSEUDONIM. Petre Bălănică este numele adevărat al sculptorului cunoscut de toată lumea drept Nicăpetre (al doilea din stînga)
cum începînd din 1993 a avut parte de promisiunile a doi preşedinţi, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, pentru o expoziţie la Bucureşti. Nu a fost posibil decît în 2002. Eminescu al său de la Hamilton primise promisiunea de a avea o copie la New York. Şi, în acest caz, oficialii români au uitat repede.

CENACLUL LUI NICĂ. În ultimii ani, Nicăpetre s-a implicat activ în susţinerea cenaclului întemeiat de membrii redacţiei revistei "Observatorul" din Toronto. După moartea sa, acesta a devenit cenaclul Nicăpetre.


Biografie
Nicăpetre s-a născut la 27 ianuarie 1936, în Brăiliţa, România. Este absolvent al Academiei de Arte "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti (1964). Între anii 1964-1968 este profesor de desen şi istoria artelor. Prima sa expoziţie personală, de la Galeriile "Simeza" din Bucureşti, 1969, s-a bucurat de un mare succes, consacrîndu-l drept un artist de talent. Renumitul critic de artă Petru Comarnescu i-a facut o prezentare elogioasă. Urmează mai multe expoziţii de succes. În 1981 emigrează în Canada. Se stabileşte la Toronto. Obţine cetăţenia canadiană în 1985. S-a stins din viaţă la 21 aprilie 2008.

Semnal de alarma: Muzeul Taranului Roman in prag de desfiintare? UPDATE: Replica ministrului culturii

Religia … un subiect aproape tabu in majoritatea tarilor mai putin dezvoltate, printre care se numara si Romania … Una dintre cele mai vechi institutii ale acestei lumi, Biserica Catolica, de-a lungul anilor si-a impus punctul de vedere mai mult sau mai putin democratic si rational ...

Listează şi analizează sintagme, expresii şi cuvinte compuse din imnografia ortodoxă şi din literatura veche românească, cel mai adesea provenind din limba greacă. Problematizează formele posibile de scriere / grafie / ortografie astăzi.

Romanii ajunsi in America au invins criza financiara. Ei dovedesc inca o data (daca mai era nevoie) cat sunt de mandri de cultura strabuna dobandita cu greu acasa. Iata o mostra din aceasta:

Pornim din nou la plimbare in TURUL ROMANIEI de unde ramasesem saptamana trecuta, adica de la Iasi.
Atunci, la acel moment, am ramas profund impresionat de oras. Nu stiu daca de vina era si faptul ca ramasesem din liceu cu un fel de aura superba pentru “dealul Copoului” din literatura sau poate era de vina faptul ca am ajuns acolo intr-o zi de vineri cand se inchidea traficul in zona centrala si era data pietonilor.

Un film interesant despre Romania