link nou

ghidoo este o comunitate colaborativa care selecteaza cele mai interesante linkuri de pe internet.

Selectia se face pe baza voturilor membrilor, precum si cu ajutorul algoritmilor de inteligenta artificiala.

populareFeed-icon  recenteFeed-icon  controversate


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
România, singura din Europa cu scădere economică în 2010
de calubalan la: 23/09/2010 11:03:04
Deşi nici alte ţări din regiune n-o duc prea roz şi există şi previziuni care anunţă o întoarcere a crizei în multe dintre ele, România pare a fi totuşi cam singura din Europa, oricum din Europa de Est, care a rămas cu scădere economică în 2010. Despre acest lucru responsabilii cu economia din România evită să discute, preferându-se evocarea unor perspective care sunt mai mult ipotetice. Ezitările nu trebuie însă să mire, pentru că s-ar ajunge la întrebarea „de ce”! Simpla aruncare a responsabi li tăţilor în cârca crizei este o abordare facilă, care nu dă, de fapt, vreo explicaţie în legătură cu aproape unicitatea cazului. Faptul, fără îndoială real, că România a adoptat cele mai dure măsuri de austeritate din Europa este doar o explicaţie intermediară: sigur că economia a fost puternic lovită de astfel de măsuri, dar pro blema este de ce a fost nevoie de cele mai dure măsuri de austeritate.

Evident, există explicaţii de fond şi orice încercare de a le ocoli aducând diferite motivaţii colaterale sau conjuncturale nu foloseşte la nimic. În România, se află în criză modelul economic care s-a format în ultimii 20 de ani de trecere de la comunism spre capitalism şi care a luat locul modelului de economie de stat rigidă şi izolaţionistă. [...]

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

linkuri similare cu:

"România, singura din Europa cu scădere economică în 2010"

Gabriela Schmutzer a participat la Proiecte de succes pentru sustinerea femeilor din România
Gabriela Schmutzer a participat la Proiecte de succes pentru sustinerea femeilor din România, vezi aici despre ce este vorba si ceea ce sustine Gabriela Schmutzer.
Finala MasterChef România, sezonul I
Ieri au fost aleși cei 4 finaliști MarterChef România: Alex Petricean (25 de ani), Bogdan Alexandrescu (23 de ani), Mimi Nicolae (39 de ani) și Petru Buiuca (23 de ani). Astăzi, de la ora 20:30 pe ProTV va fi ales primul MasterChef al României. Premiul concursului este de 50.000 euro.
Proiecte de succes pentru sustinerea femeilor din România - Gabirela Schmutzer
Proiecte de succes pentru sustinerea femeilor din România - Gabirela Schmutzer a participat la aceasta conferinta. Vezi discursul Gabrielei Scmutzer la aceasta conferinta.
Banii de la FMI pentru România vin din Rusia
Banii de la FMI pentru România vin din Rusia
Băncile străine din România la raport la Bruxelles: Ce măsuri vor fi luate împotriva băncilor austriece și grecești care au încălcat înțelegerea de la Viena?
Băncile străine din România la raport la Bruxelles: Ce măsuri vor fi luate împotriva băncilor austriece și grecești care au încălcat înțelegerea de la Viena?
Summitul UE-Rusia: Moscova va cere UE să ia atitudine față de România
Summitul UE-Rusia: Moscova va cere UE să ia atitudine față de România
România amenință Nabucco: Mergem pe South Stream?
România amenință Nabucco: Mergem pe South Stream?
Cum întreţine Republica România o armată de revoluţionari-fantomă
Despre cum poţi deveni 'revoluţionar' în Republica România.
Grand Prix România Motor Fest
Grand Prix România Motor Fest 2012 se va desfășura în perioada 28-30 Septembrie 2012 la București. Evenimentul va îngloba 4 sporturi cu motor: drift, drag racing, rally și viteză în coastă. Evenimentul va avea loc pe circuitul stradal de la Palatul Parlamentului și este organizat de S-Group Motorsport.
RENEXPO® SOLAR Sprijină dezvoltarea energiei solare pentru un viitor energetic eficient în România Pr TOTAL comunicate de presa
RENEXPO® SOLAR Sprijină dezvoltarea energiei solare pentru un viitor energetic eficient în România Pr TOTAL comunicate de presa
Ministrul german de Externe, vizită cu peripeţii în România - Vezi mai multe pe www.prpress.ro
Ministrul german de Externe, vizită cu peripeţii în România - Vezi mai multe pe www.prpress.ro
România, pe locul 14 în clasamentul FIFA – cel mai bun din ultimii 6 ani și jumătate www.prpress.ro
România, pe locul 14 în clasamentul FIFA – cel mai bun din ultimii 6 ani și jumătate www.prpress.ro
Motive pentru care să aderi la Patronatul Serviciilor Private din România
Motive pentru care să aderi la Patronatul Serviciilor Private din România
România, locul doi în UE după numărul de morți din accidente rutiere - detalii pe comunicatultau.ro
România, locul doi în UE după numărul de morți din accidente rutiere - detalii pe comunicatultau.ro
Comunicat de presă – Asociația Comunitatea Armână din România - detalii comunicat pe site-ul prpress.ro
Comunicat de presă – Asociația Comunitatea Armână din România - detalii comunicat pe site-ul prpress.ro
Comunicat de presă – Asociația Comunitatea Armână din România - citeste tot pe comunicatultau.ro
Comunicat de presă – Asociația Comunitatea Armână din România - citeste tot pe comunicatultau.ro
Proiecte de succes pentru sustinerea femeilor din România
Proiecte de succes pentru sustinerea femeilor din România
Cele mai inovatoare companii din România: Stihl a introdus programul Rabla pentru motounelte
Cele mai inovatoare companii din România: Stihl a introdus programul Rabla pentru motounelte
Vedetele din România care şi-au făcut operaţii la nas
Vedetele din România care şi-au făcut operaţii la nas
Cubic Residence a apărut pe piața imobiliară din România cu un obiectiv clar declarat: de a formula noi concepte pentru spațiile de locuit din capitală.
Cubic Residence a apărut pe piața imobiliară din România cu un obiectiv clar declarat: de a formula noi concepte pentru spațiile de locuit din capitală.
Să ne scăpăm copiii de România!
Părinţii vor să-şi vadă copiii trăind într-o societate normală.

Acum câţiva ani scriam cu entu­ziasm despre afluxul de tineri la una dintre ediţiile Târgului de carte Gaudeamus. Era în timpul regimului Năstase, iar peste România părea să se fi turnat o placă groasă de beton. Ei bine, imaginea din pavilionul central al Romexpo îmi dădea speranţa că lucrurile nu vor rămâne aşa. Că tinerii aceia vor duce societatea spre ceva mai bun. Traversăm astăzi o perioadă asemănătoare: corupţia, aroganţa puternicilor zilei, slăbiciunea opoziţiei şi a societăţii civile. Plus aspectele ce ţin de specificul românesc dintotdeauna: mitocănia agresivă, impostura, poluarea spaţiului public. Dar mai presus de toate e sentimentul că orice ai face e în zadar.

Şi iată că tot în aceste zile, sute şi sute de tineri au luat cu asalt Târgul universitar Riuf-Romanian International University Fair, al universităţilor străine. Dorinţa lor de a învăţa în locurile unde se plămădesc elite globale ale secolului XXI este o veste bună. Şi, nu uitaţi, alţi circa 26.000 de colegi de generaţie studiază deja numai în Uniunea Europeană şi, se spune, încă pe atâţia în Statele Unite şi pe alte continente. Există însă o problemă: dacă măcar o bună parte a lor nu va deveni, mai târziu, elită în România, atunci şi rândurile celor care vizitează târgurile de carte se vor rări. Iar motive de optimism în vremuri tulburi chiar că nu vor mai fi. De ceva vreme, după ce aderarea României a făcut posibil accesul facil la universităţile din Uniunea Europeană, am observat o preocupare puternică în cercul meu de prieteni şi cunoştinţe: aproape toţi vor să-şi trimită copiii la şcoli departe de casă. Şi, dacă se poate, să rămână acolo pentru totdeauna. [...]
România în prag de faliment şi de război civil
Șansele României s-au terminat astă vară.

România e un avion rămas fără motor – adică fără sector privat. Şi în loc să se zbată să-l repornească, piloții au negat la început ca ar exista o problemă. Au zis ca motorul o sa pornească singur. Sau că vin alte avioane si trimit ei niște mecanici, sa rezolve problema. Evident, problema nu s-a rezolvat.
Atunci echipajul le-a zis pasagerilor: dacă dăm toți din mâini ca păsările, sigur scăpăm. Ne trebuie solidaritate! (Serios, cam atât au valorat soluțiile anticriză ale PDL-ului). Acum a venit PSD-ul: lăsați-ne să pilotăm noi, că avem o soluție complet diferită: în loc să dăm din brațe ca păsările (hehe, ce proşti pdl-iştii ăștia!) vom roti brațele ca niște elice! E modern şi e revoluționar!

Bineînțeles, tot o tâmpenie este. Singura soluție ar fi fost cea cerută de 2 ani de zile, chiar de către sectorul privat: dați-ne “benzină”, taică! Nu ne mai jupuiți de bani! Micșorați taxele şi impozitele firmelor!

Era foarte simplu. Acum însă e inutil. Oricine ar veni la conducere, vine degeaba. Avionul s-a apropiat prea tare de pământ si prăbușirea e inevitabilă. [...]
2011: România, ai intrat în anul morții
România e un cal mort. Nu pariati pe el!


Povestea cu statul minimal e doar teorie. Să revenim cu picioarele pe pământ – și mai precis, pe pământul românesc. Voi aveti impresia că statul actual, care este o birocratie socialistă absolut monstruoasă și ne-umană, mai poate fi încă reformat pașnic. Eu nu cred. Eu cred că șansa unei reforme pașnice a fost pierdută în perioada aprilie-iunie 2010. Acum e prea târziu.

2011, anul falimentelor imobiliare.

România are datorii prea mari; toți banii pe care îi împrumută in 2011 se vor duce pe plata datoriilor externe (că de plata datoriilor interne nici nu se mai pune problema).

Asta înseamnă că nu vor mai fi bani de pensii și salarii. Deci – concedieri in masă, scăderi de salarii și întârzieri la plată. Deci – milioane de datornici la bănci vor fi executati. Până acum băncile au fost prudente cu executările silite, pentru că știau că nu își vor recupera banii (în special la împrumuturile cu garanții imobiliare). În 2011, s-a terminat cu îngăduința. Toată lumea e cu spatele la zid! [...]
Marile afaceri cu certificate CO2. România, sancţionată dur din cauza jongleriilor “băieţilor deştepţi”
O afacere din domeniul energetic despre care se vorbeşte destul de puţin este pe cale să transforme România din producător de energie în importator. Iar această chestiune va avea un impact devastator asupra buzunarelor cetăţenilor obişnuiţi.

Marile afaceri cu certificate CO2 poartă marca Adriean Videanu

În aprilie 2010, Guvernul României anunţa că va scoate la vânzare surplusul de certificate de CO2 alocate prin Protocolul de la Kyoto pentru a aduce bani la buget, dar şi pentru că preţul acestora pe piaţa internaţională este în scădere, iar banii obţinuţi vor fi investiţi în proiecte care duc la reducerea emisiilor de noxe. Potrivit ordonanţei, sumele obţinute din vânzarea surplusului de certificate de CO2 urmau a fi virate la Fondul de mediu şi utilizate pentru finanţarea proiectelor care duc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Guvernul Boc decisese că vânzarea surplusului de certificate de CO2 se va face prin negociere directă şi va fi luată în calcul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Executivul argumenta atunci adoptarea acestui act normativ “luând în considerare criza economică şi faptul că venitul obţinut din comercializarea surplusului (…) conduce la
Când va intra România în criza alimentară?
Scumpirile pe plan mondial ale cerealelor vor afecta şi ţara noastră
Nu numai că se scumpesc alimentele, dar scade şi puterea de cumpărare
ACPR propune creşterea valorii tichetului de masă cu 3 lei şi TVA de 5% în agricultură, ca măsuri contra noii crize

Criza alimentară începe uşor să schimbe meniul zilnic pentru toată lumea, la nivel global, arată studiile organizaţiilor internaţionale: oamenii au din ce în ce mai puţini bani pentru coşul zilnic de hrană. Scumpirile pe plan mondial ale cerealelor vor avea în mod cert consecinţe şi în România, în condiţiile în care importăm materia primă.

Reprezentanţii patronatelor sunt de părere că o criză alimentară ar putea lovi România în maximum 2 ani.

“România se confruntă cu o creştere alarmantă a preţurilor la alimente din cauza distrugerii agriculturii naţionale şi a importurilor masive, pentru că în felul acesta am devenit dependenţi de creşterea preţurilor la nivel mondial. Scumpirea continuă a alimentelor în 2010, mai ales după creşterea TVA de la 19% la 24%, a generat creşterea decalajului dintre nivelul salariului minim şi necesarul pentru asigurarea hranei zilnice a populaţiei. Scăderea calităţii alimentaţiei are însă efecte nocive pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei”, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Dan Matei Agathon, vicepreşedintele ACPR [...]
România şi Bulgaria - cele mai corupte ţări din UE
Bulgaria şi România se clasează în 2008 printre ţările cele mai corupte din Europa. Din 2004 şi până în 2007, România fusese mereu cotată ca cea mai coruptă ţară candidată şi apoi membră UE.
România şi problema binelui public
După 1 ianuarie 2007, când România s-a văzut cu sacii în căruţa mult-dorită a UE, părea să se anunţe o epocă de ameliorare a vieţii noastre la toate nivelurile: de la cel al întregii naţiuni, la cel al vieţii în fiecare regiune a ţării, pe plan local şi, nu în ultimul rând, individual. Ne-am grăbit însă din cale afară cu eurooptimismul. Nimeni nu s-a gândit că Europa comunitară oferă un cadru ameliorat de dezvoltare armonioasă a statelor din componenţa sa, dar nu se poate substitui acţiunii aparatelor de stat înseşi în interesul public.

Noţiunea de interes public se referă, în cel mai larg şi general sens, la binele comun şi la bunăstarea generală. Se consideră de la sine înţeles că statul democratic urmăreşte, ca obiectiv fundamental al acţiunii sale, acest bine comun. Numai că asupra modului în care noţiunea respectivă este înţeleasă nu există un consens. În maniera cea mai radical democratică înţeleasă, servirea de către stat a binelui comun ar trebui să conducă la dreptul fiecărui cetăţean la şansa de a-şi modela liber de constrângeri prin acţiune responsabilă, urmărind virtutea şi în acord cu legea morală. Prin urmare, binele comun însumează toate condiţiile de viaţă socială care permit oamenilor să pună în lucru asemenea acţiune în modul cel mai simplu şi mai direct. Prin urmare, obiectul suveranităţii statului este libera alegere a modalităţilor de creare a condiţiilor respective. [...]
A cerut România “șpagă africană” francezilor?
Până azi s-au luat multe șpăgi. Dar asta a distrus România.

In 2008 investițiile străine erau de circa 8 miliarde de euro. In 2009, ajunseseră la circa 4 miliarde. In 2010, au rămas doar 2 miliarde! De ce nu mai vin investitorii străini? Uite de ce: din motive de șpagă africană!

In 2008 erau înregistrate la Registrul Comerțului 700 000 de firme. In 2009 au dispărut circa 200 000. In 2010, au mai dispărut încă 400 000. Acum au mai rămas în România doar o mână de firme. De ce nu mai vor nici măcar românii sa facă afaceri in România? Din motive de șpagă africană!

Efectul asupra populației? Simplu: in 2009 si 2010 au fost concediați peste 600 000 de oameni. Dintre care doar 20 000 de la stat! Marea lor majoritate nu si-au găsit după un an de zile nimic de lucru, au terminat si perioada de șomaj, așa ca acum guvernul se poate mândri ca…a scăzut șomajul! Cum au reușit ăștia de la stat sa-si păstreze joburile (si chiar să angajeze și sa-si mărească salariile) in timp ce sectorul privat era decimat? Tot prin șpagă africană! [...]
Criza alimentară s-a instalat în lume, iar România are două variante: fie se îmbogăţeşte, fie face foamea
România ar putea profita de criza alimentară care deja se instalează în lume pentru a se îmbogăţi. Din păcate, în ciuda potenţialului extraordinar, indiferenţa autorităţilor a făcut din ţara noastră una dintre cele mai vulnerabile la foamete state din lume.

Dupa criza financiară, lumea este deja lovita în acest an de o puternică criză alimentară. În ultima perioadă criza alimentară a început să-şi facă simţită prezenţa prin creşterea alarmantă a preţurilor mai ales la cereale, astfel preţul grâului a avansat cu 91%, iar cel a porumbului cu 57%.

“Criza alimentară s-a instalat mai repede decât ne aşteptam. Era inevitabilă, dar a intervenit mai repede pe fondul crizei generale şi a producţiilor de grâu, porumb şi orez, adică cerealele de bază ale omenirii, tot mai scăzute în ultimii trei ani mai ales pe fondul calamităţilor naturale din Rusia, Canada sau Australia. În plus, la nivel mondial, agricultura a fost neglijată, investiţiile în acest sector economic fiind net inferioare celor din IT, infrastructură sau energie. Aceasta şi ca urmare a impactului psihologic ce a urmat existenţei unor stocuri imense de alimente din anii 1970-1990 din America, Uniunea Europeană sau Canada, care au creat impresia că o problemă cu alimentele nu va fi posibilă”, a spus analistul economic Mircea Coşea. [...]